Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Crearea lentă a locurilor de muncă va menține rata șomajului peste nivelurile pre-COVID, iar veniturile reale mai mari vor stimula consumul privat. De asemenea, se estimează o creștere a exporturilor, în condițiile în care se așteaptă îmbunătățirea condițiilor economice din Europa. Proiectele de infrastructură în derulare vor sprijini activitatea economică, dar creșterea bazată pe investiții ar trebui să se modereze. Având în vedere creșterea mai lentă a cererii decât capacitatea de aprovizionare a economiei, se așteaptă ca inflația să revină în intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, presiunea persistentă a costurilor forței de muncă ar putea, totuși, să țină inflația mai ridicată pentru mai mult timp, arată raportul OECD.
Ratele dobânzilor rămân mari
Banca centrală va trebui să mențină ratele dobânzilor ridicate până la începutul lui 2025, pentru a păstra cererea la niveluri sustenabile, iar o consolidare fiscală mai rapidă ar sprijini o politică monetară restrictivă. Pe de altă parte, veniturile fiscale trebuie să crească pentru a finanța noi priorități, stabilizând, în același timp, povara datoriei publice, iar continuarea ar încuraja investițiile în afaceri.
Pentru a menține obiectivele climatice asumate de România, sunt necesare investiții în modernizarea rețelei de energie electrică pentru a putea prelua o cantitate tot mai mare de energie electrică. De asemenea, renunțarea la combustibilii fosili va necesita o implementare mai rapidă a surselor regenerabile, se arată în raport.
Inflația se diminuează pe fondul creșterii moderate
Producția a crescut mai mult decât se aștepta în 2023 (cu 3% până în trimestrul al patrulea) pe baza majorării producțiilor în sectorul agricol și a activității susținute din construcții. În schimb, slăbiciunea structurală a persistat în sectorul de producție, iar creșterea serviciilor a fost, de asemenea, slabă. O creștere a volumelor comerțului cu amănuntul la începutul anului 2024 poate semnala o redresare în curs de dezvoltare a consumului casnic. Cu toate acestea, activitatea pe piața imobiliară rămâne redusă, mai semnalează documentul citat. Ratele dobânzilor la împrumuturile noi acordate companiilor s-au stabilizat la niveluri semnificativ mai mari decât acum câțiva ani, iar aceste împrumuturi au înregistrat o creștere limitată anul trecut. Scăderile anterioare ale locurilor de muncă vacante s-au tradus în creșterea slabă a ocupării forței de muncă în ultimele luni. Rata șomajului este puțin modificată față de nivelurile de la sfârșitul anului trecut (5,6% în februarie), în timp ce creșterea salariilor rămâne ridicată, reflectând parțial creșteri mari ale salariilor minime și ale salariilor din sectorul public. Creșterea taxei pe valoarea adăugată la începutul anului 2024 a contribuit la presiuni mai ample ale prețurilor, care sunt deosebit de pronunțate în sectorul serviciilor.
„Inflația totală a prețurilor de consum a fost de 6,6% în martie, cu mult sub vârfurile recente, dar încă peste țintă. Fără alimente, energie și prețurile reglementate, prețurile de consum au fost cu 7,1% mai mari decât cu un an înainte. (…) Plafoanele guvernamentale la prețurile energiei și marjele produselor alimentare continuă să atenueze volatilitatea prețurilor”.
Raportul OECD
Se așteaptă creșterea comerțului
Tensiunile regionale pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei adaugă incertitudinea perspectivelor. Creșterea lentă a valorilor exporturilor României reflectă condițiile modeste din Europa. O redresare a importurilor a contribuit, de asemenea, la extinderea deficitului larg de cont curent al țării. În martie, România a aderat la Spațiul Schengen cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu alți membri. Un impuls preconizat pentru comerț și călătorii ar trebui să crească odată cu eliminarea viitoare a controalelor la frontierele terestre.
Proiecția pentru deficitul bugetar: 6,5% în 2025
Rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României rămâne la 7%, neschimbată din ianuarie 2023. Creșterea puternică a salariilor și a prețurilor serviciilor arată că politica monetară strictă rămâne importantă și ar trebui să continue până în 2024. Relaxarea treptată a politicii ar trebui să fie posibilă de la jumătatea anului 2025 cu condiția ca inflația să se apropie de țintă. Proiecțiile presupun o reducere cumulativă de 75 de puncte de bază a ratei de politică monetară până la sfârșitul anului 2025. Reducerea consumului guvernamental și creșterea taxelor ar trebui să contribuie la o înăsprire fiscală modestă în perioada de proiecție. Se estimează că deficitul bugetar se va reduce la 6,2% din PIB și va rămâne aproape de acest nivel în 2025, pe măsură ce costurile asociate reformelor pensiilor cresc. Datoria publică și plățile dobânzilor vor continua să crească mai rapid decât PIB-ul.
Riscurile la adresa inflației persistă
Creșterea producției temperată va limita creșterea ocupării forței de muncă, menținând rata șomajului aproape de nivelurile recente. Creșterile reale ale veniturilor, inclusiv ale pensiilor, vor sprijini consumul privat, iar exporturile sunt de așteptat să se întărească pe măsură ce creșterea în Europa se redresează. Activitatea din construcții va rămâne solidă, dar contribuțiile la creștere din investiții vor scădea pe măsură ce proiectele majore sunt aproape de finalizare. Cu toate acestea, dacă persistă presiunile salariale sau dacă consolidarea fiscală va dezamăgi, inflația ar putea rămâne mai ridicată pentru mai mult timp.
Recursul la ordonanțe de urgență ar trebui să fie limitat și mai mult, proiectarea politicilor fiind susținută de evaluarea impactului și consultare cu părțile interesate.
Reformă fiscală, impozitul pe venit și microîntreprinderile
Sunt necesare venituri mai mari pentru a finanța cheltuielile guvernamentale și pentru a limita acumularea datoriilor publice. Prioritățile imediate sunt de a consolida reforma fiscală, de a înlătura lacunele privind impozitul pe venitul personal și de a restrânge și mai mult eligibilitatea la regimul fiscal pentru microîntreprinderi. Pe măsură ce inflația se moderează, reformele pentru lărgirea bazei de impozitare pe valoarea adăugată ar trebui să continue. Susținerea creșterii rapide a productivității va necesita o concurență puternică și un mediu politic stabil. Normele de guvernanță recent înăsprite pentru întreprinderile de stat trebuie să fie pe deplin implementate.
Creșterea participării forței de muncă va necesita politici care să încurajeze mai multe femei să muncească, inclusiv un acces mai bun la îngrijirea copiilor.
IA are potențialul de a relansa creșterea lentă a productivității la nivelul OECD
Inteligența artificială (IA) deține potențialul de a relansa creșterea tendinței productivității și de a declanșa o accelerare a inovației, chiar dacă estimările impactului IA asupra productivității sunt supuse unei incertitudini considerabile, apreciază OECD. Ponderea firmelor care folosesc IA a crescut rapid, deși majoritatea sunt companii mari. Efectul net al IA asupra productivității agregate va depinde de mulți factori, inclusiv de măsura în care noile tehnologii sunt difuzate sau concentrate pe scară largă în câteva firme de top și măsura în care IA îmbunătățește forța de muncă, spre deosebire de înlocuirea forței de muncă.
Piața IA va ajunge la 680 de miliarde de euro în 2030
Cum inteligența artificială este o tehnologie revoluționară, realizarea de investiții eficiente și o reglementare adecvată vor constitui factori esențiali în determinarea vitezei creșterii economice în anii următori. Se preconizează că piața mondială a inteligenței artificiale va crește cu 15,8% pe an în perioada 2024-2030, ajungând la 680 de miliarde de euro în 2030, potrivit draftului unui raport pe care urmează să-l publice Curtea de Conturi europeană. Mai multe țări din întreaga lume și-au stabilit obiectivul strategic de a deveni lideri în dezvoltarea și implementarea acestei tehnologii. SUA sunt de mult timp un lider în fruntea acestei curse, Silicon Valley servind drept centru mondial pentru inovarea în domeniu. China a elaborat, la rândul ei, un plan de dezvoltare pentru a investi fonduri publice în inteligența artificială și pentru a deveni lider mondial în domeniu până în 2030, mai arată auditorii UE.
